Am pierdut vremea aiurea cautand o faleza langa Kavala, am mers la un sector deloc fantastic langa Patras, iar cand in cele din urma am ajuns la Pili si Mouzaki, nu au mai ramas decat doua zile de catarat. Si-acum imi amintesc ce ne zicea un climber "Ce? Ati fost la Blue Zinas Cave? Hmmm, nu prea merita...A? Si langa Patras? Unde? La Kalogria? Mda, nici acolo nu merita! Dar la Alepochori ati mers? Nuuu? Pai acolo era fain" :))
Am plecat din Bucuresti vineri, pe 2 octombrie, la 17:00. Traseul a fost: Bucuresti - Haskovo - Komotini - Xanthi - Kavala - Salonic - Larissa - Lamia - Amfissa - Patras - Kalogria - Zakynthos.
Prima oprire a fost la Xanthi. Am ajuns aici la 3 noaptea si am dormit la un hotel cu 55 euro camera pentru 3 oameni.
Prima oprire a fost la Xanthi. Am ajuns aici la 3 noaptea si am dormit la un hotel cu 55 euro camera pentru 3 oameni.
Sambata am plecat in cautarea unei faleze (Blue Zinas Cave) de langa Kavala.
Aveam indicatiile din doua carti de catarat, asa ca am plecat inspre faleza. Am ajuns intr-un sat uitat de lume, nimeni nu stia engleza, imi amintesc cum Ioni incerca sa afle de la o tanti unde e ... cimitirul!
Ideea e ca am cautat Blue Zinas Cave 4 ore, desi in topo scria ca e la 20 min de mers pe jos. Bullshit! Ploua, era ceata, frig, incercam sa ne facem loc prin niste tufisuri pline de tepi... A! si sa nu uitam! Era plin de cartuse pe jos, se mai auzea cate un foc din cand in cand. Deci esec total.
Am plecat a doua zi inspre Patras, si ne-am oprit la Kalogria, tot pentru catarat.
De mentionat ca am luat-o pe autostrada si am platit de 5 ori in jur de 2,5 - 3 euro de masina. Se plateste si podul catre Patras, 12 euro.
La Kalogria am dormit doua nopti la cort, pe plaja, si inca una la o pensiune, cu 30 euro camera dubla. Apa marii era relativ calda, asa ca baietii au facut o baie.
Am mancat la o carciuma dintr-un sat de langa Kalogria. Ne-am uitat in meniu, si cum nu aveau peste, am vrut sa plecam. Grecii, oameni primitori, ne-au intrebat de ce plecam...Le-am explicat ca vrem peste, dar cum nu e in meniu, mai cautam. In urmatoarele secunde eram in bucataria lor; mi-au aratat niste peste proaspat si calamari, m-au intrebat daca le vrem la gratar sau prajit.
Am mancat la o carciuma dintr-un sat de langa Kalogria. Ne-am uitat in meniu, si cum nu aveau peste, am vrut sa plecam. Grecii, oameni primitori, ne-au intrebat de ce plecam...Le-am explicat ca vrem peste, dar cum nu e in meniu, mai cautam. In urmatoarele secunde eram in bucataria lor; mi-au aratat niste peste proaspat si calamari, m-au intrebat daca le vrem la gratar sau prajit.
Voila...asa se fac afaceri! Asteptam o asemenea reactie si in Romania!
Mancarea a fost super buna, iar pentru doua portii de peste la gratar, doua portii de calamar la gratar, 2 portii de branza saganaki (la cuptor cu condimente), doua portii de cartofi la cuptor, cinci beri, doua cola, sos, am platit 42 euro.
Zona e foarte draguta: de la faleza se vede o delta, cu multe specii de pasari, dar si cu multi tantari. Aici se gaseste si padurea Strofilia, monument al naturii.
La Kalogria e practic prima zona de escalada deschisa in Pelopones in anii `90, primele trasee grele din Grecia, primul 8b+. Sunt aprox 80 de trasee, cu multe trasee de catarare traditionala intre cele de escalada sportiva. O faleza mai old school, cu destule prize sapate in traseele grele si cu asigurari de multe ori nu de cea mai buna calitate. Si da, nu ne-a impresionat in mod deosebit.
Intr-o zi am mers prin Patras, mai mult sa mancam, decat sa vizitam. Mi s-a parut aglomerat, fara vreun farmec aparte.
Am incercat mai intai sa mancam in port, insa cum nu aveau peste si mai era si o bere 4,5 euro, am plecat in cautarea unei taverne. Si am gasit una, unde iar am mancat pe saturate. Love Greece :)
Vroiam neaparat sa ajung in Zakynthos, chiar si numai pentru doua nopti. Am mers cu masina pana la Killini si apoi am luat bacul inspre Zakynthos. Un drum cu costa 35 euro de masina si inca 8 euro de om.
In Zakynthos ne-am cazat in Laganas, la niste studios pe malul marii, cu 30 euro camera dubla si 20 euro cea single. N-o sa insist aici, deoarece am dat detalii intr-o alta postare. Ne-a placut in Zakynthos! La toti!
Din Zakynthos am plecat inspre Meteora. Daca dai un google search "things to do in Greece", cu siguranta "Meteora" e unul din locurile recomandate.
Meteora se gaseste la 900 km la sud de Bucuresti, la aprox. 10 ore de condus. Reprezinta cel mai important Centru Monastic Ortodox din Grecia, dupa Muntele Athos. Vazusem poze pe net, insa cand am vazut stancile live, am inteles de ce zona a intrat in patrimoniul Unesco.
Vorbim de mai multe stanci, avand altitudinea medie de 300 m si maxima de 1000 m. In varful stancilor se afla mai multe manastiri.
Definitia de pe Wikipedia ar fi "Aceasta formatiune a luat nastere datorita unui con in forma de delta, constituit din pietre de rau si namol, care se varsau in vechiul lac tessalic. Dupa separatia geologica a masivilor muntosi ai Olimpului si ai Ossei, apele lacului au gasit iesire la Marea Egee prin valea Tembi. Atunci, acest masiv în forma de delta s-a scindat in pietre si uriase stanci compacte (...)
In prezent exista 24 de manastiri, unele se gasesc intr-o stare de ruina (Sfantul Duh, Sfantul Dimitrie, Sfantul Nicolae Padova si altele), in timp ce altele se conserva foarte bine, intacte si funcţioneaza (Marele Meteor, Varlam, Sfanta Treime, Rusanou si altele)" etc.
Parerea mea e ca merita ajuns aici oricum: e un loc unic in lume, e impresionant. La Meteora sunt trasee lungi pentru alpinism, cu pitoane si frienduri; am vazut cativa climberi, probabil incepatori, pe un traseu foarte usor pe care Ioni s-a dus un pic, neasigurat.
La 20 km de Meteora se gaseste orasul Trikkala, unde am si dormit o noapte. In centru e plin de cafenele, foarte populate seara. Aici am mancat foarte bine, spre deosebire de Kalampaka, unde mananci mai scump si mai prost. Deh, unde sunt prea multi turisti, cam asa se intampla.
Intre Trikkala si Meteora se gaseste un alt sector unde noi nu am ajuns, Theopetra, practic o stanca imensa. Se poate vedea din drumul principal, si tot acolo e o grota unde probabil au stat niste calugari, deoarece se viziteaza, intrand in circuitul turistic.
In Kalampaka ne-am cazat la campingul Vrachos. Se poate sta la cort, rulota sau apartament. Desi aveam corturile cu noi, am ales varianta apartment. Era destul de ieftin si mult mai comod. Pentru un apartament cu doua dormitoare, bucatarie, living, baie, am platit 45 euro pe noapte.
In apropiere de Meteora se gaseste si o zona de boulder, la Rizoma. Cum nu mai vazusem o astfel de zona, am mers aici de curiozitate. Pe niste dealuri sunt insirati mai multi bolovani cu forme ciudate, majoritatea traseelor avand dificultate usoara - medie, cel mai greu 7B+ fb, dar destul potential pentru linii cu adevarat grele.
Sectoarele care ne-au placut foarte mult au fost Mouzaki si mai ales Pili. Ambele se gasesc la aprox. 35 km de Kalampaka. De la camping sunt cam 20 km pana la Trikkala, se merge in aceeasi directie (catre Pili) pentru amandoua, si la un moment dat, drumul se desparte: stanga pentru Mouzaki si dreapta pentru Pili.
Mouzaki e o zona de referinta pentru catararea de dificultate in centrul Greciei. Sunt relativ putine trasee, insa stanca arata superb, traseele sunt lungi si sustinute, foarte frumoase.
Vorbim de aprox. 50 de trasee de angajament fizic cotate sever, pana in gradul 8c.
Faleza e recomandata in sezonul mai rece datorita expunerii la soare in timpul zilei.
Am intalnit aici un grup de climberi veseli si galagiosi, care catarau dimineata la Pili, unde e umbra toata ziua, iar dupa ora 14:00 catarau la Mouzaki.
In a doua zi de catarat langa Meteora, am mers la Pili. E una din cele mai frumoase faleze vazute de mine, te minunezi cum natura poate sa creeze asa ceva.
E plin de coloane, forme ciudate; in plus, zona e foarte fain amenajata, asa cum se poate vedea si in poza de mai jos.
Este o zona noua, in continua dezvoltare. Sunt aproximativ 80 trasee de toate facturile, majoritatea intre 7a...7c+.
Eu am catarat doua trasee superbe, cele mai frumoase pe care m-am dat pana acum: 6a+ si 6c+ (avea un pas foarte greu pentru mine, dar aproape de top).
Cum am mentionat si mai sus, zona este umbrita vara, avand expunere nordica.
La faleza este si topo-ul cu toate traseele. Te poti relaxa pe o cojmelie foarte dragutza, care are si o mini bucatarie, in sensul ca alti climberi care au fost acolo, au lasat chestii gen: ulei de masline, sare, condimente, oale, Amaretto.
Mai sunt si cateva felinare atarnate, un leagan, arata super super dragut.